| |
|
| |
săgeată de foc
īntre ceruri şi mare
din alte timpuri mesaj
barca incendiată de soare
nimic n-a rămas
o fiară plaja
cu greu stăpīnită de valuri
īn urmă cochilii goale,
castelul īn ruine
de-a lungul coastelor fine
nimic n-a rămas
īntre pleoape o picătură
cumplit de sărată
rafale de vīnt
ochii nu pot
nu vreau să-i īnchid
imaginea vagă a lupului de stepă
amintirea muntelui
īn acest ţinut pustiit
nimic n-a rămas
cu nasul şi urechile tăiate
cu lanţuri ferecate
atīrnate de picioare
condamnat de moarte la viaţă
deţinut īn zeghe alerg
deşi nimic n-a rămas
nimic din tot ce-ar fi putut s-aline
din norul care mă-nconjoară
vocile celor care-au fugit
şi-au ajuns
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com