| |
|
| |
tata
scrie ceva din fluierul piciorului
după toţi aceşti ani
pământul are degete albastre
cerul doarme deasupra noastră
astăzi păsările nu au umbră
firmituri de lacrimi
cad în ochii tăi
vara
eu stau în faţa timpului
tu eşti o ploaie de lumină
noaptea
râul curge în inimile noastre
/
tata
pie neto frulom cevanice
posle svih ovih godina
zemlija ima plave prsti
nebo spava nad nama
danas ptice nemaju senke
mrvice suza
padaju u tvoje oči
leti
sedim izpred vremena
ti si zvezdana kia
nočas
reka teče u naim srcima
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| bodoganel -
2006-08-02 |
Foarte interesanta poezia ta bilingva> Admir oamenii care stiu sa traduca, cu toate nuantele expresiei, poeme.
Cel mai mult mi-au placut versurile:
" tata
scrie ceva din fluierul piciorului" care ma duce cu gandul la omul copac, in care piciorul nu e decat o prelungire a trunchiului, care canta in anumite momente a zilei cand vantul trece prin el.
Apoi: "
astăzi păsările nu au umbră" fiinte insesibabile, un fel de ingeri, pasarile reprezentand starile angelice a firii
Ultima strofa imi palce cel mai mult : "
"vara
eu stau în faţa timpului" adica esti atemporal, intampinand tu timpul, ca timpul sa se ia dupa tine si nu invers. Inversezi astfel simbolurile incat te plasezi mereu la est, spre lumina, psre acea lumina care incremeneste undeva intre primii zori si aurora.
|
| alma -
2006-08-02 |
Este de apreciat faptul că e prima dată când se publică un poem în limba sârbă, pe Hermeneia. Cu această ocazie îi doresc mult succes lui Aleks în traducerea volumului său şi în publicarea ediţiei bilingve.
|
| Profetul -
2006-08-03 |
da, interesanta aceasta aparitie. uneori mi se face dor de Dunarea la Cazane si de oamenii de acolo. era peste bun cindva. nu stiu de ce mi se pare tragic textul.
|

|
|