| |
|
| |
cutreiera oraşul cu diapazonul în mâna dreaptă
uneori se oprea şi-l lovea uşor
de pietre de borduri de ziduri
asculta încordat sunete numai de el ştiute
apoi trecea mai departe cu pletele răvăşite de vânt
îl întâlneam prin intersecţii
împingea câte-o casă mai încolo
alinia câte-un canal alunecat paralel cu trotuarul
şi netezea cu grijă faldurile zebrelor
în timp ce fluierul dintre dinţii agentului de circulaţie
o lua razna în euforie deplină
l-am văzut o dată întins cât era de lung
pe asfalt cu urechea lipită de inima străzii
şoptind abia auzit
„azi eşti un pic răguşită am să-ţi prescriu
câteva ploi de vară dimineaţa pe gândurile goale şi poate
câte-o infuzie cu vrăbii o dată pe săptămână
aşa
profilaxic”
într-o zi a dispărut de parcă
nici n-ar fi existat vreodată şi tot cam pe-atunci
am început să visez sunete perfecte în loc de imagini
melodii nemaiauzite iar mai târziu
portative pline de păsări mari
albastre
n-am înţeles
până în dimineaţa aceasta
când m-am trezit că-mi crescuse
un diapazon
în palma dreaptă
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| alma -
2006-01-08 |
Mă întreb dacă era necesar, pentru sfericitatea poemului, a specifica în final că palma e cea dreaptă. "O dată" e "odată", "şoptind abia auzit" - redundant. Corect este "profilactic".
În ansamblu, îmi pare un text bun, un text aproape sonor, cu o idee şi imagini care nu se pot uita repede.
|
| Stef -
2006-01-09 |
Alma, mulţumesc pentru comentariu. E rândul meu sa îţi dau dreptate în tot ce ai spus; na, că m-a luat valul şi am facut câteva greşeli :). Am să corectez în original. În rest, nu pot să spun altceva decât că sunt încântat că ţi-a plăcut!
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com