| |
|
| |
noapte de păcură
ambreiajul
s-a oprit la capătul lumii
pe strada complet inundată
unde ne-am cunoscut
mai ştii, demult, īn vis
petrecerea de pe faleză
eu obosisem mereu să deschid
uşile unor camere goale
la capătul promontoriului
o frunză de salcie
desparte cerul de ape
luna de lacrima ochilor tăi
fără stele
doar flash back-ul
petrecerii care tocmai s-a-ncheiat
ultim acord
al unui tango salbatic
fireşte,
aş putea să neg acest vis
nisipul de aur,
jarul amiezii
căsuţa de lemn
şi chiar pe mine īnsămi
s-a oprit vijelia
dupa nori luna ia forma
şi culoarea ochilor tăi
ne putem īntoarce
fiecare la casele noastre
prin apa ajunsă
pīnă la genunchi
pīnă la brīu
pīnă la piept,
pīnă la pleoape
pletele Rusalkăi
leagă fluviul de noapte
acest vis nesfīrşit
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com