| |
|
| |
nu ascult niciodată cānd strigă oamenii frenetic
īn spaima lor eu sunt ecoul util
deznădejdea albă ca un praf de os
mi se aşterne pe timpul-scāndură
aş construi din el o lotcă
pentru tăietorii de sāmbete
judecaţi pentru al şaptelea simţ
vor plăti cu sāngele brun
cu ochiul īnchis al pruncilor
atāt cāt umbletul le este dezlegat
īntr-o zi vor exista ca nişte orbi născuţi
pe jumătate īn afara timpului
īnăuntrul lumei īşi vor schimba chipul spre lhasa
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| hecatonhir -
2006-07-05 |
mă gāndesc dacă fuga de şi din frenezia omului mulţime poate face cel de-al şaptelea simţ chiar un oraş al zeilor, fără să mai fie nevoie de o schimbare spre lhasa? se simte puţină revoltă īn spatele textului. īmi place articulaţia "jumătate īn afara timpului / īnăuntru lumei".
|
| Ela -
2006-07-06 |
Dan, īntr-o zi, destul de curānd, voi răspunde cumva īntrebării tale despre oraşul zeilor, despre nonnecesara schimbare spre lhasa. Da, ai perceput fin, e o anume revoltă īn faţa unei neputinţe dintotdeauna, legată cumva de jumătate din tot ce putem fi. Mulţumesc pentru translaţia dintr-o īntāmplare īn alta.
|
| nepotul lui rameau -
2006-07-07 |
Ela multumesc pentru lotca, uitasem cuvantul. E interesant cum anumite cuvinte vin si dispar parca dirijate de o moda. Imi amintesc de haleala (sau potol) care erau omniprezente in argou cand se pomenea de mancare. Acum au disparut. Sanchi mai exista? imi vin si altele : balabusta, mafalda, clapon, mocan si inca multe. Textul tau e tragic pt ca ne arata ca nu ascultam spaimele altora si e normal sa ne aparam, sa inchidem ochii, sa fugim de suferinte, e impotenta care ne retine sa inotam contra curentului fie el verbal, fie temporal sau chiar si inafara lui .
|
| Ela -
2006-07-08 |
Adriene, mulţam pentru semn şi sensul regăsit īn lotcă. Mă bucură că se reţes amintiri, reprezentări ale cuvintelor, afecte.
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com