| |
|
| |
pe drumul prăfuit
trupul meu īmbibat cu tristeţe
veşnica mea igrasie
calda mea amăgire
ca pe o armură grea
te port īn afara sufletului
ironic contemplāndu-mă
dar ai venit īnăuntrul meu
adānc īn piept respirāndu-te
adiere proaspătă şi rece
a zidurilor de lumină vie
īntre meşe de sānge
pe drumul prăfuit
lepădāndu-mi sandalele
dănţuind a Cetate
tălpile şi pămāntul
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com