| |
|
| |
Ca un animal fractal
Tocmai ai studiat starea mea de înmulţire
un gest de nimic, un fel de clipire
Si stai dupa perdeaua de mucava
rostogolind onomatopee
bizare
neîndrăznind ochiul sa-l îndrepţi
spre partea mea cea mai obtuză
unde sinus e un domeniu în sine
unde fragii au gustul toamnei pârguite
pe dealuri arse
de pe malul Odessei
tu, algoritm ghemuit
singurul lucru cert
este un dor insuportabil
de iubire
împărţită fractal
cu tine străvezie
tangent
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text
| Ela -
2006-05-10 |
Nu îmi place (mie, personal): "perdeaua de mucava" şi "partea mea cea mai obtuză", "neîndrăznind ochiul să-l îndrepţi", "dor insuportabiul de iubire" - expresii cumva demult apuse.
M-ai surprins cu: "animal fractal", "rostogolind onomatopee bizare", "tu, algoritm ghemuit".
o frumuseţe bizară, da, în acest portret. Însă nu ştiu de ce străveziul nu capătă aici forţa spre a se impregna în cititor. Sau, mă, rog, în acest cititor. Voi reciti şi mâine, poate se schimbă obtuzul meu. :)
|
| nepotul lui rameau -
2006-05-13 |
Pentru Ela : 1-" S-a scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. Se repetă, conştient sau inconştient, aproape fond şi formă, de condeiele de meserie şi de acei de bună-credinţă care au curajul să creadă că sunt cu totul originali." (George Bacovia)
2- Cinstit si sincer sunt uimit de haosul literar, TOTI scriu, toti publica, e o efervescenta cum numai la Renastere am cunoscut . Crezi ca mai avem ceva de inventat? De zis?
|
|
|
| Regulament | © 2002-2008 - Hermeneia.com