| |
|
| |
sīnt un nasture
prin care dumnezeu a tras un şnur
ce se subţiază din cīnd īn cīnd
un guturai o piatră la rinichi
o febră
atīrn atunci de un capăt
cu capul īn jos
pīnă cănd dumnezeu
bagă din nou
īncă un şnur
īn mine
mă coase la loc
face nod
rupe cu dinţii
capătul de şnur
aproape de pielea mea
īi simt răsuflarea
apoi adorm
cīteva zile fără să mă trezesc
şi uit
aşa cum uită oricine
că sīnt
un nasture
prin care dumnezeu
a tras
un şnur
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| bobadil -
2008-10-07 |
Ei da, asta chiar merita o vizuala...
(Era parca un videoclip de la "the feeling" cu o coasere din asta - sau de la snow patrol, of, m-am ramolit :-)
Placut mult poemul acesta.
Eu zic sa-i pui imaginea care trebuie si sa-l scoti de la cutiuta cu nisip
Parerea mea,
Andu
|
Snowdon King -
2008-10-07 |
ideea este frumoasa, viata (sau destinul), ca un snur tras printr-un nasture. uitarea de la sfarsit, daca ai uita, ai mai scrie acest poem? raspunsul este evident, imi amintesc, sunt un nasture
ciclicitatea, chiar si ca forma unui nasture, e interesanta, un nasture prin care dzeu ne coase si descoase, ne coase si descoase, ne coase si descoase...
|
| Profetul -
2008-10-08 |
nu ştiu īncă ce imagine să pun sau dacă nu cumva să "alcătuiesc" eu una. īn ce priveşte "the feeling" sau "snow patrol" nu sīnt familiar dar probabil e de vină proverbiala mea incultură (sic!)
mulţumesc pentru citiri şi comentarii. evident fiecare cititor este liber, şi cred că se simte liber īn faţa textului să īşi imagineze, să filozofeze sau să teologhisească după plăcere. eu continui să cred că aş mai avea de lucru la formă. dar şi acest lucru rămīne un aspect subiectiv īn ultimă instanţă
|
| Nelu Jorz -
2008-10-08 |
Un ludic al poeticului, ce-mi aminteşte de Marin Sorescu - cel puţin īn felul său de a construi textul, inducānd, īn lector, acea stare de ne-luare īn serios a sensurilor: viaţa atārnă de un capăt de aţă, cum un nasture. Interesant! Cu amiciţie,
|

|
|