Bianca Goean -- Children of fear -- experiment

Younger Sister - 2008-05-15

Terifiantă neputinţă rezidă în această facere, placentă a durerii. În jocul veiţii şi al morţii rămînem veşnic copii şi nu putem altceva decît să cerem iertare; pentru limitele noastre de copii ai monstrului ignoranţă şi frică îndurare. Un poem zguduitor.

Profetul - 2008-05-15

textul nu e neaparat prost desi aceasta supralicitare a ideii de "god" si "placenta" poate parea putin cliché. de asemeni chestia asta cu folosirea hyperlinkurilor nu prea cred ca are mare valoare. de fapt inca nu am gasit sau vazut o folosire a hyperlinkurilor ca inovatie reusita pentru poezie. este doar o trimitere mecanica. nu are "efect" poetic. poate mai degraba puneai un colaj fotografic sau un desen de copil sau orice chestie traznita, dar linkurile mi se par ceva apoetic. poate e doar o limita de-a mea

Sapphire - 2008-05-15

Younger Sister, nu ştiu, nu am vrut să fie poem, nu am vrut să fie nimic altceva decât un urlet. Dacă e cumva zguduitor, chiar o fărâmă, ceva tot se cheamă c-am făcut, decât să tac.

Nu ştiu, Virgil, ai dreptate, cum să fie poezie, cum poţi să faci poezie, e un fel de colaj, poate poetic nu e bine spus, ai dreptate. Ce legătură să aibă însă desenele de copii cu ce se întâmplă în Myanmar acum şi în China? Ceva trăznit vroiai în loc? Poate că glumeşti. Că vrei sau nu să accepţi ca idee, eu am vrut un colaj între poezie şi ştire, nici măcar între poezie şi fotografie. Pentru că, la un moment dat, ştirea în sine poate şi trebuie să zguduie, să producă un catarsis... Dacă e profund apoetic, so be it. Poate, cum spunea, e cazul să schimb încadrarea. Deşi nu am pus la poezie... gândeşte-te de ce nu am ales să introduc nimic măcar simple fotografii cu ce se întâmplă în acele locuri. Şi desigur, toate sunt fumate şi spuse, şi dumnezeul şi placenta. chiar şi oamenii care sunt icoana lui dumnezeu uneori, dacă sunt, nu invers. Eu mă gândeam că poate am reuşit să spun ceva nou despre toate acestea împreună. Dar nu-i aşa, nu-i nimic nou să moară sute de mii de oameni dintr-o dată şi unii să vândă apa potabilă cu simbolul crucii roşii în pieţe. Nu-i nimic nou dacă, din cauza asta, mâine pot muri 2 milioane jumătate. Poate e bine că pur şi simplu ai dat click pe link şi ai citit ştirea. Chiar dacă o mai citisei. La urma urmelor, uneori literatura poate să aibă şi funcţie socială. Şi nu, nu vorbi de limitări că nu te cred.