fanache emil -- Contuzii -- experiment

cailean - 2008-04-10

Curat contuzii. Chiar dacă-ţi place poemul, la final tot te alegi cu câteva vânătăi. Prima strofă îmi pare foarte reuşită, imaginile se clădesc una pe alta, ajutate din plin de un ritm simpatic sincopat, şi chiar dacă rimele privite separat par facile, în context dau un farmec aparte. Interesantă construcţie. Dar cu primele puncte de suspensie se şi termină...

"Fragmente de migrene" sună ca un glaspapir pe sticlă, deloc inspirat. "Plouând cu paşi" şi "plouă o umbră" se chinuie dar nu dau a poezie nicicum. Poate dacă era doar una din cele două, cu îngăduinţă ar fi trecut neobservată, dar aşa la grămadă nu se susţin. Al treilea vers din strofa a doua salvează ceva, dar e rapid spulberat de ceea ce urmează. Probabil din cauza forţării rimei. Final fără strălucire, destul de plat şi previzibil, poate fi privit cel mult ca o scuză.

Lipsesc cu desăvârşire "tehnicile" foarte reuşite cu care ne-a obişnuit (să spunem în "Desculţ"), şi cade împreună cu "Drogul" într-un spaţiu mai puţin poetic, devenind o aglomerare confuză, grea, incomodă de imagini distonante, dau impresia de imobil şi anchilozat. Nu ştiu care ar fi soluţia, oricum Emil Fanache nu pare a avea nevoie de aşa ceva, sunt doar păreri de cititor asupra unui autor cu pretenţii.

vladimir - 2008-04-10

O idee...

imagine
amintire a conturului
culori rupte
nuanţele

ploua torenţial
paşii pe tâmple
un drum
pe sub pleoapele
devorate de lumina

umbră
ploua-n fotografii
nimic de amintit
beţii captive
in tigva lor
aceeaşi plagă

hialin - 2008-04-10

Cailean ai dreptate, voi incerca sa mai lucrez pe text. Da-mi voie sa contarzic afirmatia "Probabil din cauza forţării rimei." - Ultimul vers din strofa a doua are o idee la care tin mult, e gandit exact in forma aia, si nu, nu e fortat nimic.

Vladimir multumesc pentru sugestie !

Ialin

bobadil - 2008-04-14

Emile, imi place ritmul poemului, ma duce intr-un fel cu gandul la my all time favourite van morrison... all that blues!
O singura observatie: cred ca gerunziul se scrie cu î nu cu â, dacă tot scrii după normele noi, nu ca alti editoril de aici de pe Hermeneia :-)
Si un gand care-mi vine ca o amintire de la un Bobadil Siegfried uitat prin sertare:
Am sa ma-nchid in umbra mea prelunga
Ca intr-un sarcofag fara comori
Si-am sa te-astept vaduva mea niebelunga
Sa ma trezesti cu razbunarea ta in zori
Andu

hialin - 2008-04-14

Nu stiam regula cu gerunziul, ma voi documenta si voi face modificarile necesare. Textul acesta este foarte slab, il voi reface, dar cele doua stadii prin care a a trecut de la postare... sunt penibile. Voi reveni !

Multumesc de trecere si comentariu !

Seara buna !

Ialin