a venit sesiunea şi n-am învăţat mai nimic şi-mi pare rău de mama că-mi trimite bani iar eu frec menta în iaşi şi-i zic că e greu la facultate că e mult de citit că profesorii sînt exigenţi că fiecare trage pentru el şi nu-i zic că n-am fost la cursuri mai tot semestrul şi am dat rar pe la seminarii şi am băut banii mai mult decît i-am mîncat şi gazda a mărit chiria şi plătesc juma' din toate cheltuielile chiar dacă aprind doar veioza că mă deranjează lumina de bec şi n-am televizor calculator radio nu gătesc nu ard gazul dar îmi zic asta e mateuţule stai în copou puteai să stai şi tu ca studenţii în cămin doi în pat opt în cameră să miroşi şi tu şosetele altora să împarţi mîncarea hainele cd-urile dar tu ai pretenţii oricum nu-s banii tăi îţi baţi joc de săraca mama care lucrează în italia să te ţină în facultate să-ţi faci un viitor lumea e rea puteai să te descurci singur eşti mare sănătos slavă domnului ai mai lucrat de cînd cu facultatea ţi s-a urcat la cap nu vezi ce greu le e în jur mai lasă terasele cluburile concertele plimbările fustele şi pune mîna pe o carte că o să termini facultatea şi o să te trimită profesor la dracu-n praznic la fîstîci şi o să-ţi iei o ţărancă roşă-n obraji care nu se rade care n-a auzit de nauru crede că-i fruct exotic şi o să-ţi vină greaţă de mustăţile ei gîndeşte-te cum o să fie la menopauză şi o să bei la bufet cu tractoriştii şi o să rîzi la glumele lor tîmpite şi o să începi şi tu să zici glume tîmpite şi o să te doară sufletul că puteai fi băiat de oraş să te plimbi seara pe copou cu o fată deşteaptă frumoasă care se epilează şi se dă cu naf naf şi tu să fii profesor de liceu sau mai bine asistent universitar să faci cu ochiul studentelor să pice boboacele după tine să-ţi iei apartament şi maşină-n rate în cartierele astea noi rezidenţiale nu să stai la fîstîci în casă de lut zi măi mateiule ştii cum se fac chirpicii cu lut şi paie şi balegă de cal şi apă şi le frămînţi bine şi-ţi fac borte şobolanii prin pereţi zi măi mateiule te-ai născut să stai în glod pîn' la gît pentru asta te-au crescut ai tăi şi te-au răsfăţat că eşti cel mai mare nepot şi credeau că o să aibă un sprijin în tine şi tu ce-o să le dai turte pe plită de la socrii tăi analfabeţi şi fără dinţi o să-ţi crape călcîiele la prăşit o să-ţi intre ţărnă-n ochi nas gură urechi o să te duci prin beznă la veceul din fundul grădinii pe cărarea luminată cu telefonul la care n-ai semnal şi o să înjuri şi o să crapi de nervi ce ai fost ce puteai fi şi ce-ai ajuns şi o să te întorci în chileri la femei-ta şi-o să i-o tragi cu ciudă na fă că nu mă meriţi

(iaşi, 25 ianuarie 2008)