| |
|
| |

fluxion4 - © 2007 by virgil titarenco
vă rog să postaţi la comentarii textele pe care le scrieţi sub inspiraţia imaginii de mai sus şi pe parcurs le voi introduce īn corpul textului.
queen margot
Autoportret cu marimbă şi hermină albă
stau ghemuită īn oul de sepie
cu genunchii la gură
aştept să-mi naşti māinile de sticlă albăstruie
copiii se nasc la 9 luni dar eu nu mai ştiu
de cānd mă aflu aici căutānd poarta
nu am oase ci o mie de inele suprapuse īntr-un triangle
pe jumătate şarpe jumătate amforă cu coarde
īmi modific fibrele odată cu mareea
oamenii trec şi lipesc pergamente īmbibate-n ulei
uite mugurele din profil
nasul
obrazul ascuns īntre palme
cordonul ombilical petrecut jurul umerilor
parcă e şarpele cu care lupta laocoon
fiecare om are īn preajma lui moartea
acolo
īn uter
pe intuneric
doar hermina albă stă de pază să-l muşte de cap
să pot ieşi afară
unde mi-au pregătit nunta
queen margot
Gallé ..
dacă o să stai vreodată noaptea de veghe
lāngă insula Hokkaidō o să auzi marea cum dezosează
gātul unei viori pānă obţine cel mai bun sushi
aşa se obţine şi un gallé... e un sushi din sticlă
iar sticla ? un fagure muzielo
priveşte, sticlarul a scuipat filéul de sunet īn nisipul fierbinte
pluteşte deasupra firului de sticlă subţiat ca un zahăr candel
cum se mai joacă fachirul de cristal...
simţi?
primul ţesut coagulat ...un vārtej de polen
e momentul cānd furia ta dispare sub sărutul meu
şi trupul meu dispare sub tine
ochiul de ciclop turnat īn sāmburi de pară
un gallé e o clepsidră născānd
sāngele ei de pulbere īmproşcānd timpul
rezemāndu-se de arcada unei fructiere de opal şi
iar aud pulpa de vioară
topindu-se īn mare
nervurile ei translucide spre necuvānt
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| queen margot -
2007-09-17 |
*īn primul rānd vreau să spun că īmi place imaginea, e rafinată şi la o mie de ani lumină faţă de urāţenia din constrāngere 11
*sugerează o mulţime de lucruri şi ipostaze... un sān alb, generos susţinut pe māini mici de brānduşă din sticlă, sugerează o fată din profil cu faţa ascunsă īn palme şi genunchii la gură, sugerează vibraţiile produse īn lobul urechii la trecerea sunetullui, poate urechea lui Zeus cand a nascut-o pe Pallas Athena, e o amforă ori o lampa fermecata īn mişcare preschimbāndu-se īn spirit, deşi e grafică are muzicalitate, după armonicele din desen e un instrument de coarde... poate o harpa atipica folosita de popoarele antice cānd vesteau ceremonialul nupţial, văd o ecografie a unei fete dintr-un ou de sepie, somnul ei vegheat de o hermină albă, hermina aceea īmi aminteşte de vietăţile lui sabin bălaşa iar profilul are scobitura de bolta a drei pogany de brāncusi insa e cel mai aproape de travaliul unui uter gata sa nasca, dilatatiile, strigatul, cordonul, forcepsul, capul copilului,
intr-un cuvānt poemul se va numi
Autoportret cu marimbă şi hermină albă
stau ghemuită īn oul de sepie
cu genunchii la gură
aştept să-mi naşti māinile de sticlă albăstruie
copiii se nasc la 9 luni dar eu nu mai ştiu
de cānd mă aflu aici căutānd poarta
nu am oase ci o mie de inele suprapuse īntr-un triangle
pe jumătate şarpe jumătate amforă cu coarde
īmi modific fibrele odată cu mareea
oamenii trec şi lipesc pergamente īmbibate-n ulei
uite mugurele din profil
nasul
obrazul ascuns īntre palme
cordonul ombilical petrecut jurul umerilor
parcă e şarpele cu care lupta laocoon
fiecare om are īn preajma lui moartea
acolo
īn uter
pe intuneric
doar hermina albă stă de pază să-l muşte de cap
să pot ieşi afară
unde mi-au pregătit nunta
|
| queen margot -
2007-09-18 |
Gallé ..
dacă o să stai vreodată noaptea de veghe
lāngă insula Hokkaidō o să auzi marea cum dezosează
gātul unei viori pānă obţine cel mai bun sushi
aşa se obţine şi un gallé... e un sushi din sticlă
iar sticla ? un fagure muzielo
priveşte, sticlarul a scuipat filéul de sunet īn nisipul fierbinte
pluteşte deasupra firului de sticlă subţiat ca un zahăr candel
cum se mai joacă fachirul de cristal...
simţi?
primul ţesut coagulat ...un vārtej de polen
e momentul cānd furia ta dispare sub sărutul meu
şi trupul meu dispare sub tine
ochiul de ciclop turnat īn sāmburi de pară
un gallé e o clepsidră născānd
sāngele ei de pulbere īmproşcānd timpul
rezemāndu-se de arcada unei fructiere de opal şi
iar aud pulpa de vioară
topindu-se īn mare
nervurile ei translucide spre necuvānt
|

|
|