Cartierul meu miroase a gogoşari în oţet şi a lipici de fixat orele în calendar. Mă pregătesc de căderile tale, pun năvoade cu veveriţe-n colţuri ca să mai pot vedea măcar o dată maroniul patofilor tăi de ginere. Mi-e sete să te aud lent, omeneşte, făra implicaţii vegetale, să mă pătrunzi ca o boală cronică ce mă lucreaza încet, să am vreme să-mi caut sandalele negre cu toc cui, să-mi rulez ciorapii cu bandă adezivă, să mă guşti ca pe o ulcică de must. Este mare grabă, însă. Ai deja bagajele făcute, cele importante le-ai aşezat în spate, să nu pierzi nimic, în caz că aş mai trage de tine. Pe bord, înfăşurate în hârtie înflorată, stau scrisorile fară feromoni ale tinereţii mele. Imi spui abia acum că vrei să îţi nasc un copil, ţi-e teamă că va fi deştept ca mine şi va lua prea în serios viaţa, va face trotuarul cu fiecare iluzie în parte, va muşca de disperare din prânzurile săracilor şi fericiţilor. Imi ceri prea tarziu toate acestea, pentru mine nu mai există dragoste, căutarile au luat sfârşit, întrerup tensiunea dintre noi, n-are cum să mai curgă stupoarea mea spre tine. Vroiai mai demult o meserie virilă, te visai constructor (zilier, zidar, zănatec), să-mi dovedesti bărbăţia. Am aflat că te jucai cu ursuleţi în oraşul tau de câmpie de câte ori credeai că nu eşti văzut. A ramas însă miere pe buzele tale, şi pasul greoi ce n-are a face nimic cu un Grizzly, totul fiind candoare fară beneficiu. Ti-au crescut cleşti de-mi smulgi carnea, îmi pun un plasture cu cetină peste opţionala ta murire şi aştept să vina cosaşii, rânduindu-mi cele 40 zile fermentate de Ramadan.

Sigur ca sunt un tip rezonabil şi nu aştept să fiu dat afară de două ori.
viaţa e terminată Jasmin, eu eram ultimul colac de salvare aruncat într-o jenă de mine însumi, în grădina ta plină cu lotuşi albi şi statui de ghips ieftin. Nu e suficient să nu-ţi pese de cineva. E nevoie să-l deteşti şi să-i doreşti dispariţia din conştiinţa ta bolnavă cu la fel de multă iubire. In lobul encefalo-sciatic ai pus murături, lista de cadouri de anul nou, facturi de plătit. In lobul amoroso-deficitar stă exul tolănit la intrare, dulăii, trei amanţi potenţiali (şi ei fara bani..) o fatucă lesby care-ţi cere la telefon mângaieri cu ora. Mai există şi ultimul lob secret, acolo este punctul G al scrisului cu pana de păun. După cum vedem spaţiul rămas pentru mine e redus la subzero. E timpul despărţirilor de toamnă, tocmai bine înainte de a începe stagiunea obositoare cu hanuka, crăciunul şi gripa asiatica. Ajută-mă să mă butonez, nu-mi găsesc fusta nici jartierele. Ma îmbrăcai pentru tine în femeie ca sa îţi fiu pe plac erotic, mă chemai Lilah, îţi plăcea să sorbim cu paiul gin rece din buricul meu pe care mazgăleai cu ruj PIG. Si eu docil, mă faceam că nu simt că te gândeşti la altul, ah ..cum doreai să fi în braţele virile ale unui posesor de harem, cu Harley Davidson nikelat. Frumos să fie şi generos, nu un vierme ca toţi ăştia care scriu pe net jigniri. Acum că s-a facut dimineaţă şi bate mistralul Jasmin, condu-mă până la terasa de la etajul 18 şi dă-mi brânci în neant. O să am timp, în cădere să trimet sms, să chem ambulanţa cu capul de bufniţă pictat pe capotă exhalând mirosul de jelanie post-mortem ..


foto: Chirico