comandamente de iarnă sucite
şi-au amintit zăpezi de-altădat'
plutea pe străzi un miros de morminte
în burgul locuit de femei în păcat

un înger şchiop pălăvrăgea cu barbarii
într-o limbă aspră, de neînţeles
copii cu gâturile goale şi carii
împingeau cercuri de bazalt către şes

pe şosea, rătăcind pe o iapă
Don Quijote lupta cu un zmeu
de departe o ploaie de vară
răpăia peste flori de jeleu

un centaur peţind o echidnă
un ilustru ilir galopând
maşinile zburând fără benzină
iată, mă văd alergând