| |
|
| |
Di zăşi luni di cānd mi-o murit barbatu, m-o luat fata mea acasă la ia, la Bucureşti. Mi-i greu tari sī traiesc la oraş. Stau toatī zāua īn casă că mă doari jenunchiu şă merg cu suport. Mă mai uit la televizor, mai şetesc pi carti, da parcă-s la īnchisoari aişea. Aşa am aflat di inundaţāile di pi Trotuş.
Le-o luat căşile, cu lemnuri cu tot. N-auzi şi spuni? Spuni c-o ramas pi drumuri pi-acolu. Mari urjii. Şă la noi vinia, da acu nu mai vini aşa tari, cī ari dig. Ştii şi s-īntāmplă? Să umpli Dunărea cu apă şă nu mai primeşti apa. Vinia apili-napoi. Pi-acolo di la sfat, pān la dig, pe un ti duşi la Condrea şă pān pi la noi pi sub mal era numa apă. Ca o mari. Că ploua mult şă pentru că zăpada să topeşti acuma vara-n munţi. O fost sat pi-acolo pi sub malu şeala şă vinia apili pān la Iveşti īncolu. Or fost case, da acuma nu mai sunt. Am prins inundaţii mari, nu ca acuma. Digu l-o făcut īncoaşi, ereai născută. Īnainti să-l diguiască, Bārladu ierea pi-acolu pi la sfat. Acu-i doar o gārliţī acolu, d-acolu-şa o fost Bārladu-nainti. Bārladu adivarat, aista diguitu, o fost cāt malu acu-ntr-un an. Cānd vini, vini cāt malu. Ierea să dea pisti maluri cāţiva ani īn urmă. O fost ş-aldi tataia acolu. Unii zāşea să-i dea drumu spri Salşea, de-acoalea alţii vroia să-i dea drumu īn partea şealalta spri Umbrăreşti īncolu, spri Iveşti, pin pădurea aşeia. Cāt ii di-aişi di la Condrea pān la Iveşti? Da nu i-o mai dat drumu. Nu iereau porţi, trebia să sapi ei pămantu. Da n-o mai săpat, c-o trecut. O ţānut vo trii zāli. Da stătea lumea acolu. Gata gata să să versī. Ridicatī cāt malu şeala di-naltī. Dacī să vărsa, vinia īncoaşi īn Salşea şă ni inunda. Vinia pin partea şeia pi la mă-ta Tiţa.
O fost aişişa pān-aproapi di casa noastrī odatī. Da o fost mică. Pi la casa lu răzbunică-tu o fost. C-acolu-i vali. Rāul merji di pi vali. Da cānd vini Sāretu, să duşi pān la Suraia. Kilometri īntreji. Da ari dig acuma. Nu mai vini pi-aişi pi la Salşea. Cānd treşi la păduri, n-ai văzāt că iesti dig? Şă dacī vini Sāretu, vini pān-n dig. Da di cāti ori n-o vinit? Şă ierea di-un metru īn toata valea şeea. Strugurii rămān cu māl di şeala cari să usācă. Īnainti vinia pān-n coasta asta. Ai văzāt că nu urcă pān-n sat? Să-necau mulţi pi timpuri. Da acuma nu prea. Vinia d-aişea din coastă pān pisti gārlī ş-īneca recoltili. Acolo undi-omoara oameni, vini apa di pi dialuri. Tari di tot. Pi la noi vini ca lumea, īnşet. Cānd vini di sus di la zăji di metri, vini şă ia toati şelea cu tot cu pămānt.
Ani īn urmă, cānd o vinit urjia la Răcăşăni, īn judeţu Bacău, o luat suprafaţa pămāntului. Ieste-un strat, humus īi zāşi, şă rămăsăsă numa didisuptu. Īncolu-i galbăn. Acuma nişi nu mai putea lumea să mai samini. C-ăla nu să faşi cu una, cu doua. Spunea oaminii c-o fost prăpastii acolo la Răcăşăni. O strāns di la noi lumea lucruri di le-o dus acolu. Pi Trotuş.
Pi la noi i-un rāuşor, Corozal, cari-i un firişel di apă mititică, da cānd vini mari, inundă toată Barşea. Vini apa-n curti, mai vorgheşti? Mai iesti şă Jeru, o altă apă. Ş nişti şuviţ di api. Di la Tecuşi īncolu s numa dialuri. Am fost pi-acolu. Pi la Ţăpu. Aviau robinieti pi dialuri. Nu vezi că Tecuşiu-i pi vali? Bălşescu-i pi dial. Pi malu aista di la Săliştea aişişea, dac-o iei ghinişor pi la Podolieni şă merji nainti, ajunji la Tecuşi. N-ai văzāt la pod la Drăgăneşti cum ti duşi la Tecuşi, şi di dialuri? Pān-acolu o fost Bārladu cāndva. Valea asta o fost pi la potop făcută
Cum or mers apili atunşea cu tot cu pămānturi
Ş-aşa apa să dă di pi vali. Dincoaşi, pi şosaua naţonala spri Cudalghi, i-un cāmp aşa, īntins. O cānchie cari n-ari api, n-ari niec. Tuma acolu avem noi două hectari di lanuri. Şini le-o mai lucra? Dincolu, dupa şi treşi de asta, iară dai īntr-o vali. De-acoalea-s numa dialuri. Dialuri şă dialuri. Cānd am fost la mănăstiri, am fost īntr-o comun-acolo. La Joseni. Şă cānd vinia nişti rupturi aşa di api, ploua di vinia nişti prăpastii di api. Pi la Berca, īn judeţu Buzau.
Pi la mă-ta Tiţa o vinit apili di-o mers şă cu barca. O reparat pān la urmă, şi era să facă. Vinisă di-un metru apa. O scos pămāntu din păreţi pān la nuieli. O pus altu. Da nu eram io aişea-n sat cānd
asta o fost pān patruzăşi. Aldată vinisă pān-aişea-n medean. Ştii c-aşa să zāşi. Acolu să faşi hora, nunta, să şiteşti slujba la mort. Cāţi morţi s-or oprit p-acolu!
S-aibă chetrili şelea
Dac-or avea memorii
să hi făcut nişti fotografii
cāte s-or petrecut īn locu aşiala!... ş-acuma să fac nunţāli acolu.
Era ghini cu-autobuzu. Ti duşeai cānd vreai. Aveai di şinşi ori pi zī maşānă. Dimineaţa la şinşi, la opt, la unu, la şinşi şă iar sara la opt. Di cāţva ani tre să merji tuma la Umbrăreşti să iei microbuzu. Maşānă particulară, nu di la stat cum avea Bălănescu. Bălănescu-i di mult la pensii. Nu mai poţ să merji c-o tārnă di roşāi la oraş
nu mai iesti oameni să să ducă la treabă
Pān la sfat vini maşāna. Da şin să ti ducă pān-acolo? Acuma au majoritatea maşānă, căruţă, treburili lor. Ari timp di tini? Doar joia am auzāt că vini maşāna, da io n-am văzāt-o. Acu au făcut piaţă la Umbrăreşti. Vin maşāni din toată ţara. Nu-i depozit, nu nica. Nu-s asoşiaţi. Fiicari vini cu marfa lui la tarabă. Din Condrea, din Salşea, din Umbrăreşti. Mai vini şă pi-acasă cu maşānili ş-īncarcă lăzāli. Toţ soferii-aiştia străini ia marfă, vindi ii pān alti părţi. Pi unii-i duşi, i-aduşi, le-aduşi lăzāli. Au suti di lăzi. Da şi n-au?
Acu dacă mă duc pi-acolo, pe-acasă mi şī ruşāni să şer o roşāie. Le-am zās să pună iei nişti hiri, da io ştiu dac-or hi pus? Am ghisat numa nebunii az noapti. Am ghisat-o pi sor-mea din Suraia că parcă jumulea o găină. Mă gāndeam di undi a hi luat-o. Zāşeam ca hi furat-o di pi undieva. Parcă s-o pornit o ploaie aşa
suti di găini şă gāşti erau moarti aşa, de-aghia mai suflau pin apă. Parca şă zapadă era. Polici aşa, ştii? Parcă erau şă jumuliti, şă erau numa peni aşa la vali, pisti tot pin apă. Da multi mai ierau
O ogradă plină di suti di păsări pin zapada şeea era gata să moară. Mă, şi să li fac? Un să li duşi? Şi să fac cu ieli, Doamni?... Mă, ş-a hi oari, mă gāndiam, că nu mai putiam să dorm diloc dipi-aşeia. Mă durea tari schinarea, aişi la coloană. Aşeli dureri pi sāni că-mi dădea pănărănili aistea di ghisī.
Noiembrie, 2004
|
|
|
|
| |
|
|
| |
comentariile se pot face numai după ce vă logaţi
|
| |
comentarii la acest text

| Sapphire -
2006-06-06 |
Monica, m-am străduit să citesc pānă la capăt, din respect, mai mult gāndindu-mă că trebuie să fie ceva autentic, şi să mă opresc ar fi fost ca şi cum m-aş fi ridicat de pe scaun īn timp ce mamaia povestea şi aş fi spus că eu am treabă.
Aşadar, dacă are o valoare sentimentală... ok, nu mai spun nimic, dar ca povestire, īn afară de efortul de a reda limbajul, şi de un singur pasaj ("Pi la mă-ta Tiţa o vinit apili di-o mers şă cu barca. O reparat pān la urmă, şi era să facă. Vinisă di-un metru apa. O scos pămāntu din păreţi pān la nuieli. O pus altu. Da nu eram io aişea-n sat cānd
asta o fost pān patruzăşi. Aldată vinisă pān-aişea-n medean. Ştii c-aşa să zāşi. Acolu să faşi hora, nunta, să şiteşti slujba la mort. Cāţi morţi s-or oprit p-acolu!
S-aibă chetrili şelea
Dac-or avea memorii
să hi făcut nişti fotografii
cāte s-or petrecut īn locu aşiala!... ş-acuma să fac nunţāli acolu."), unde nu am īnţeles totuşi ce este acela "medean", cred totuşi că nu se justifică īncadrarea la povestire. Poate e doar lipsa mea de imaginaţie, dar nu văd decāt o īnşiruire seacă de īntāmplări.
|
| Aritmosa -
2006-06-06 |
Am trecut textul la Cutia cu nisip pentru că e o mostră a felului īn care se vorbeşte pe unde am copilărit. Medean spun moldovenii din sud pentru a se referi la intersecţie, mai precis la mijlocul satului (probabil folosise vreun inginer la un moment dat cuvāntul median ori altul īnrudit). Aici e locul unde oprea rata (autobuzul), acolo se adunau tinerii să meargă seara la căminul cultural, acolo se făcea hora mare la nuntă, acolo se strāngea lumea să audă bocetul mai tare cānd trecea vreun mort. Ce susţin este că există destul de multă lume care vorbeşte astfel sau īn alt dialect, mai ales īn mediul rural, şi aş vrea să ştiu cāt de inteligibil este. Mă bucur de părerea francă şi, chiar dacă aici am postat un calup de text exclusiv īn acest limbaj, sunt conştientă că īntr-o formă finală, cu miză, sunt de ajuns cāteva nuanţe pentru a avea un efect fain.
|
| Sapphire -
2006-06-06 |
Da, ai dreptate. Textul are autenticitate, e bine scris, pentru asta nici nu am fost mai critică decāt atāt, pentru că am apreciat foarte mult truda de a scrie astfel. Şi da, dacă vei da un curs povestirii, dacă o vei scoate din simpla īnşiruire, dacă vei găsi miracolul care să o transforme (şi ştiu că poţi face asta), va fi un experiment interesant.
Da, vezi, ştiam eu că acolo e ceva deosebit. Asta īi lipsea textului: greutatea pe care o are acel fragment. Mulţumesc de explicaţii. Aştept să văd transformarea.
|

|
|
|