Alina Manole -- june -- experiment

Younger Sister - 2006-06-04

Titlul acesta m-ar fi adus şi de la capătul pămîntului, dragă Alma. Tocmai a plouat pe aici, ceaiul de salvie cu miere polifloră de iunie inundă cu miresmele altui timp peisajul din polietilenă, carton, papier mache şi iat-o pe micuţa June îmbrăcată în uniforma colegiului naţional cum se luptă cu o plapumă ai cărei cîlţi ieşiţi prin rosături par a spune eu sînt urîtul şi dacă ceea ce fac este urît, oamenii au nevoie de urît. Nu este urîtul lui Rodin, devenit frumos şi nobil prin geniul artistului, este urîtul cinic al zdrenţelor second - hand, al picturii de gang, al fotografiilor sepia, al balivernelor pretenţioase împănate cu declaraţii civice, al cimitirelor de automobile, al vitezei, al kitschu-lui... Măi ce mi-a făcut micuţa June în dimineaţa aceasta, nici prea tîrziu, nici prea devreme ci chiar la începutul Renaşterii Mileniului III. Să-ţi trăiască finuţa, dragă Alma, să ne bucurăm de ea!

alma - 2006-06-04

Younger Sister, mulţumim, şi eu, şi June, pentru interpretare şi urări. Desigur că ceaiul de salvie nu e întâmplător ales aici.
Mai e ceva de lucrat pe text, precum şi la partea vizuală.

Younger Sister - 2006-06-04

Păi, tocmai ceai de salvie consumam în acel moment şi mai ştiu că nu-i nimic întîmplător, toate acele coincidenţe al căror autor ţină să rămînă anonim.

alma - 2006-06-04

Younger Sister, şi eu cred că nimic nu este întâmplător. Nu ştiu dacă ai să mă crezi că azi dimineaţă, când scriam textul, am avut un gând către tine şi poemele tale. Încă o dată, îţi mulţumesc pentru trecerea ta pe aici.

Sapphire - 2006-06-04

Alma, din nefericire acelasi timp lipsa ma impiedica sa scriu cat mi-as dori, dar nu se cuvenea sa nu las semn aici. E stilul tau, categoric, si totusi e si o anume detasare de cuvant ca matca si apropiere de sens pe care o remarc cu bucurie in versurile tale. Foarte puternic mesajul vizualei tale, Alma.
Ce mai cred ca ar mai fi de revazut (desi ne-ai spus, nu-i asa, ca e un poem care s-a scris din necesitate aproape, ca ultimul, nu-i asa, graba aceea de a scrie): "ma grabesc sa il scriu e foarte tarziu sau foarte devreme", aici ai creat senzatia de deja vu, poate daca ai sugera doar ideea paradoxului de foarte devreme ar fi suficient, chestia cu tarziul se subintelege cumva din "ma grabesc"; "exist intr-un sfarsit intru-un punct terminus"... parca e prea diluata senzatia fata de cea cu panglica rosie de dupa (care, btw, te smulge pur si simplu din rolul de observator si te face sa te implici in poezie), si as mai renunta si la "fara a fi citit biblia", ca fiind prea mult spus, fata de restul poemului (dat fiind si indiciul din penultimul vers.
Ai pus la un moment dat doar poza, in sepia, la inceput. Parca mi-ar parea curajos experimentul in seia, fara sepia :)

vladimir - 2006-06-04

Eu m-am saturat sa gasesc cuvantul "sepia" in poezie... probabil insa ca fiecare dintre noi avem cateva fixuri, ca motive nu le putem numi.

alma - 2006-06-04

Bianca, mulţumesc de sugestii, voi ţine seama de ele. Nu ştiu dacă mai merge acum poza în sepia, dar mă voi gândi la acest aspect.

Acteoane, tocmai pentru asta manifest şi eu aici: "fără sepia". Dacă citeşti atent, nu e "sepia, e "fără sepia". Merci bien.