Isidore Isou - Album realizat de ICR Paris

În perioada septembrie-octombrie 2007, Institutul Cultural Român din Paris găzduieşte o expoziţie excepţională prin valoare şi conţinut, Colecţia François Poyet. Această colecţie cuprinde cărţi, publicaţii, scrisori, fotografii, grafică, pictură, documente etc. ale lui Isidore Isou exponent nonconformist în contextul neo-avangardismului contemporan. Isidore Isou este fondatorul letrismului în Occident.


Imagine din expoziţie, ©2007, Marina Nicolaev

Vernisajul a fost onorat de prezenţa filosofului şi criticului de artă Frédéric Aquaviva care a prezentat viaţa artistică a lui Isidore Isou, iniţiatorul incontestabil a ceea ce se numeşte Letrism şi Creatică. Letrismul este o mişcare intelectuală esenţială a secolului XX, fondată în 1945 de Isidore Isou, după dadaismul lui Tristan Tzara (prieten cu Isidore Isou), suprarealismul poetului André Breton sau existenţialismul lui Jean-Paul Sartre. Letrismul numit mai târziu şi „Creatică”, «seul mouvement d'avant-garde contemporain», cum mărturiseşte însuşi Isidore Isou, este o metodă artistică radicală ce înglobează estetic vorbind, chintesenţa sunetelor, onomatopeelor, sensurilor, semnelor în contextul creaţiei. În letrism se înglobează şi alte curente ca hipergrafie, infinitezimal etc., dar se reflectă în egală măsură, în cinema, dans, pictură, literatură ş.a.m.d. Noua avantgardă letristă poate fi asociată uneori ca o formă alambicată de elitism (al cărui sens nu este cum s-ar putea crede cel peiorativ de inaccesibilitate), ce poartă deviza „La carrière ouverte aux talents” (Cariera deschisă talentelor) indiferent de originea socială. Aproape americană ca şi concept, dar mai mult de atât.


Hypergraphie/Pour Virginie Nr. 9, 1971, acrilic, 55x46 cm

Isidore Isou, pe care nu îl veţi găsi uşor prin Istoria artei sau prin bibliotecile din România, s-a născut la Botoşani în 29 ianuarie 1925, sub numele Isidore Jean Goldstein. De aceea îl veţi găsi de multe ori, prin diverse surse documentare, ca Jean Isidore Isou.
Din copilărie, Isidore Isou a fost pasionat de Dostoievski, Proust sau Karl Marx a căror influenţă l-au marcat mai târziu ca artist.
La 20 de ani a descoperit Parisul, etern „simbol al Culturii şi Artelor” unde s-a stabilit după cel de-al doilea război mondial. În Paris va crea de altfel, până la moartea sa din 29 iulie 2007.


Géographie, (ensemble de neuf toiles), 1972, acrilic, 192x162 cm

Multe din site-urile unde Isidore Isou este prezentat, amintesc ca punct important anul 1942, când, inspirat de o frază a lui Keyserling „le poète dilate les vocables” („poetul dilată vocalele”) va concepe el însuşi „Manifeste de la poésie lettriste » ce va dezvolta teoria creaţiei integrale, numită mai târziu «La Créatique ou la Novatique» (1942 - 1976), teorie despre care afirma : "Avec La Créatique ou la Novatique, j'offre une base capitale de savoir et de pouvoir multiplicateur, qui explique le grand nombre de mes apports importants, inédits, dans tous les Arts (la poésie, la musique, la peinture, le roman, le cinéma, le théâtre, la danse, le mime, etc.), dans un grand nombre de Sciences (de la psychothérapie aux mathématiques, en passant par l'économie politique) et de Techniques, et je crois pouvoir me déterminer par cette révélation supérieure comme l'un des plus grands et même, selon certains des lecteurs de ce texte, comme le plus grand auteur de tous les temps."


Soutine, 1983, acrilic, 55x46 cm

« La Créatique ou la Novatique » va deveni un concept-liant culturii, ştiinţei şi artelor abordând şi alte domenii ca tehnica, teologia, şi mai ales, Viaţa. Despre atitudinea sa în raport cu teologia, Isidore Isou afirma : «Ca sionist de stânga eram ateu. Mai târziu am citit textele creştine, pe Sfântul Augustin, Leon Bloy, Bernanos etc, ceea ce mi-a trezit conştiinţa problemei teologice. In metoda de creaţie, nu puteam accepta rugăciunea ca soluţie a totalităţii lumii…»
« Acum nu mai sunt evreu, nu mai accept riturile iudaice, am o altă religie care se constituie din hiperteologie şi explică anume că teologia, deşi necesară, nu trebuie să distrugă celelalte domenii, arta, ştiinţa, tehnica, precum vechea teologie » (I. Isou Discuţii cu F.Devaux, La Bartavelle Editeur, 1992)


14 juillet, 1981, acrilic, 55x46 cm

Prima sa manifestare letristă va fi alături de Gabriel Pomerand în 1946. Începe să frecventeze pe André Gide, Jean Paulhan, Max-Pol Fouchet, Raymond Queneau şi alte personalităţi din lumea artistică franceză. În 1951, realizează un film experimental ce va fi prezentat la Cannes de Jean Cocteau. Această deschidere va fi şi începutul a ceea ce va numi "Hypergraphie" în perioada '50, '60 şi '70, îmbogăţită de creaţii "meca-esthétiques" şi "aphoniques".


14 juillet nr. 14, 1981, acrilic, 55x46 cm

«La dictature lettriste» (1946) va fi şi titlul noii sale reviste în care se vor dezvolta teoriile mişcării elitiste nu numai prin prisma esteticii dar şi a filosofiei, economiei, politicului. Printre tratatele publicate amintim : «Les Journaux des dieux» (1950), «Les Nombres» (1952), «Fondements pour la transformation intégrale du théâtre» (1952), «Amos ou Introduction à la métagraphologie» (1952), «Le Centre de plein emploi» (1955), «Introduction à l'esthétique imaginaire», «Antonin Artaud torturé par les psychiatres», «Mémoire sur les forces futures des arts plastiques et leur mort », «Quelques certitudes théologiques et esthétiques» (1960), «Chapitres et colonnes polyautomatiques» (1964), «Les bases de la culture scolaire ou Introduction à la Kladologie» (1972), şi multe altele. Tratatul de erotolgie «Initiation à la haute volupté», publicat în 1960 va fi cenzurat până în 1977.
Recunoaşterea instituţională a letrismului va veni sub presiunea evenimentelor lui Mai 68 pe care Isidore Isou o presimţise încă de la apariţia Revoltei tineretului din 1949, aşa cum menţionează Frederic Aquaviva.
Alături de ideile sale se vor ridica şi alţi artişti ca Jacques Spacagna, Roberto Altmann, Roland Sabatier, Alain Satié, François Poyet, Broutin etc.
De altfel, prin abordările sale nonconformiste, Isidore Isou a expus raportul dintre ideea artistului şi receptorul de artă, înainte cu zece ani de la apariţia artei conceptuale (mijlocul anilor 60). Va deschide calea spre creaţia lui Marcel Duchamp.
Abia anii '90 vor oferi lui Isidore Isou o deschidere realmente incendiară după o perioadă incertă, de angoase, boli şi interdicţii în ceea ce priveşte opera sa, iar în 2004 va reuşi să publice o carte de 1400 pagini «La Créatique ou la Novatique» (1941-1976), la editura Dante.
Isidor Isou abordează o paletă interactiv-creativă de la « dans infinitezimal », «fotografie a-optică», «arta infinitezimală» (numită şi «esthapeirism»), «teatrul discrepant» la «excoordism» în care spectacolul creaţiei, evoluţia creatorului se oferă într-un registru explicit publicului.
De la «Érotologie infinitésimale et mathématique» până la «Manifeste pour une nouvelle psychopathologie et une nouvelle psychoterapie» Isidore Isou a fost şi rămâne precursorul unui nou concept despre Artă şi Om aflat în plină fuziune creativă.
Dintre personalităţile care s-au ridicat de-a lungul timpului în apărarea creaţiei lui Isidore Isou, au fost Jean Cocteau, membru al Academiei franceze, Marcel Achard, membru al Academiei franceze, Marcel Aimé, André Breton, Jean Rousselot, Armand Salacrou, membru al Academiei Goncourt, Maurice Bessy, preşedintele Asociaţiei scriitorilor de Radio şi Televiziune, Tristan Tzara ş.a. aşa cum precizează François Poyet în prefaţa albumului.
Colecţia François Poyet, el însuşi artist plastic şi membru al grupului letrist, îmbogăţeşte o pagină aproape necunoscută iubitorului de artă din România, pagină menită să rămână în istoria culturii prin diversitatea şi valoarea sa inestimabilă.


Imagine din expoziţie, ©2007, Marina Nicolaev

Remarcabil este aportul Institutului Cultural Român din Paris prin încercarea de a promova la scurtă vreme de la trecerea în nefiinţă, opera teoretică şi artistică a lui Isidore Isou oferind publicului această colecţie şi realizând un album bilingv în memoria artistului.
«Pentru prima dată, Institutul Cultural Român din Paris ia iniţiativa de a organiza o expoziţie retrospectivă Isou şi consideră de datoria sa să relanseze dezbaterea din jurul acestui creator de origine română – «apatrid din dezinvoltură, antirasist şi internaţionalist din convingere», cum se numea singur – căci acţiunea şi creaţia sa au vizat întotdeauna dezmărginirea umanului la scară universală» declară Magda Cârneci, directoarea Institutului Cultural Român din Paris.

Reproducerile lucrărilor sunt din album, cu permisiunea ICR.

Site-uri de interes :
Isidore Isou - http://web.mac.com/rolandsabatier/Site_14/_ISIDORE_ISOU%3A_lettrisme.html, unde sunt prezentate toate creaţiile lui Isidore Isou.
Letrismul - http://www.lelettrisme.com/pages/03_createurs/isou.php